PARTENERI

© AREPMF 2020

  • White Facebook Icon
  • AREPMF

Vaccinarea antipneumococică – introdusă în Programul Naţional de Vaccinare din 01.10.2017

Vaccinarea antipneumococică a fost introdusă în Programul Naţional de Vaccinare începând cu 1 octombrie 2017. Conform calendarului de vaccinare,  vaccinul pneumococic conjugat  se administrează în 3 doze, la vârsta de 2, 4 si 11 luni. Fiecare copil născut după data de 1 august 2017, beneficiază în mod gratuit, de protecţia prin vaccinare împotriva bolilor pneumococice.

Streptococcus Pneumoniae (pneumococul) se transmite pe cale aeriană prin tuse, strănut, vorbit sau prin contact direct cu o persoană infectată (purtător sănătos sau bolnav) şi poate determina infecţii localizate ( rinoamigdalită, otită, sinuzită, conjunctivită, bronşită, pneumonie) sau boli pneumococice invazive (septicemie, meningită, endocardită, alte infecţii pneumococice cu bacteriemie).


Copiii mici, bolnavii cronici şi vârstnicii au risc crescut de a dezvolta boli pneumococice invazive. Bolile cronice care determină o vulnerabilitate crescută în faţa infecţiilor pneumococice sunt: bolile cardiace, bolile pulmonare, diabetul zaharat, traumatisme cerebrale cu scurgeri de fluid cerebrospinal, implant cohlear, siclemie si alte hemoglobinopatii, splenectomie, infecţie HIV sau alte condiţii de imundepresie ca rezultat al unor boli sau tratamente. Conform datelor oficiale, țara noastră înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate infantilă dintre statele membre UE, iar pneumonia constituie principala cauză de deces la copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Bolile pneumococice pot fi tratate cu antibiotice însă, din cauza abuzului de antibioterapie, pneumococul a devenit rezistent la antibioticele uzuale. Introducerea vaccinării antipneumococice va reduce numărul infecţiilor respiratorii şi mortalitatea infantilă dar în acelaşi timp se va reduce şi consumul de antibiotice.

Fiind un vaccin inactivat, vaccinul pneumococic se poate administra concomitent cu un alt vaccin cu virus viu sau inactivat dar în locuri anatomice diferite. NU e necesară respectarea unui interval minim între vaccinul antipneumococic şi alte vaccinuri. Vaccinul se administrează intramuscular iar în unele cazuri (trombocitopenie, tulburări de coagulare) se poate administra subcutanat profund.

Vaccinul pneumococic este bine tolerat. Reacţiile postvaccinale cele mai frecvente sunt durere si roseaţă la locul vaccinării sau febra în primele 48 ore postvaccinare. Alte reacţii adverse care pot să apară mai frecvent sunt: iritabilitate, somnolenţă, scăderea apetitului. Recuperarea vaccinării antipneumococice ( Conform CNSCBT): – Pentru copiii cu vârsta sub 12 luni, intervalul minim între doze este de 4 săptămâni. – Pentru dozele de vaccin administrate după vârsta de 12 luni, intervalul minim este de 8 săpt – Numărul de doze pentru o schemă de vaccinare completă depinde de vârsta copilului şi vârsta la care s-a administrat prima doza de vaccin, astfel: • Copii nevaccinati cu vârsta între 7-11 luni vor primi 2 doze de vaccln la interval minim de 4 săptămâni urmate de un rapel la vârsta de 12-15 luni • Copii nevaccinaţi cu vârsta între 12-23 luni vor primi 2 doze de vaccin la un interval de minim 8 săptămâni • Copii nevaccinaţi cu vârsta între 24-59 luni vor primi o singură doza de vaccln • Copii nevaccinaţi cu vârsta între 24-71 luni, cu risc crescut de a dezvolta boli pneumococice invazive (boli cronice) , vor primi 2 doze de vaccin la interval de minim de 8 saptamani Boli cronice cu risc crescut: boli cardiace, boli pulmonare, diabet, scurgeri de fluid cerebrospinal, implant cohlear, siclemie si alte hemoglobinopatii, splenectomie, infecţie HIV sau alte condiţii de imunodepresie.