Evenimentul 2035 – prima generaţie fără tutun a României a avut loc joi, 8 septembrie 2016, şi a fost organizat de către Administraţia Prezidenţială, prin Departamentul de Sănătate Publică şi European Network for Smoking and Tobacco Prevention şi s-a concretizat în prezentul Raport de Eveniment, care include o trecere în revistă a punctelor de vedere exprimate de către participanţi în cadrul dezbaterii.
1. Situaţia actuală Conform statisticilor, un procent de 26,7% din populaţia peste 15 ani fumează zilnic (2011). Cu alte cuvinte, în ţara noastră sunt 5 milioane de fumători, dintre care 4.4 milioane fumează zilnic. Prevalenţa fumatului în rândul persoanelor de peste 15 ani este de 30,5%, comparativ cu media EU de 27,53% (2013). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38,5%, în rândul femeilor de 23,1%. Dacă aceste statistici nu spun foarte multe despre gravitatea situaţiei, următoarele cifre sunt edificatoare: 70 de români mor zilnic din cauza fumatului, 42.000 români mor anual din cauza complicațiilor asociate fumatului şi peste 5.000 de români mor anual fiind fumători pasivi.
În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită dizabilităţii şi decesului prematur. Fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, responsabile pentru 60% din decesele înregistrate în ţara noastră.
Cancerul bronhopulmonar reprezintă cea mai răspândită formă de cancer în ţara noastră. În anul 2014, se înregistrau 32.042 de bolnavi de cancer bronhopulmonar, dintre care 8569 cazuri noi. Incidenţa este de peste trei ori mai mare în rândul bărbaţilor. Studiile arată că 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datorează fumatului.
Conform statisticilor OMS, mortalitatea din cauze asociate consumului de tutun (cancer al gurii şi faringelui, laringelui, traheii, bronhiilor, pulmonar si esofag, boală cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică) este de 401.69 la 100 000 locuitori, faţă de media EU de 186.14 în 2012.
Mai mult, fumatul pe perioada sarcinii are efecte asupra fătului. Femeile care fumează au cu 1.3-2.5 ori mai multe șanse de a avea o naștere prematură. Pot apărea malformații: cardiovasculare, ale membrelor, ale ochilor, gastrointestinale şi chiar tulburări neuropsihice. Nivelul de expunere al unui fetus a cărui mama fumează activ este egal cu cel al unui fumător activ.
Fumatul pasiv afectează sănătatea aproape în aceeaşi măsura ca fumatul activ. Aproximativ 17 % dintre cazurile de cancer pulmonar apărute la nefumători sunt atribuite fumatului pasiv. Potrivit studiului Global Adult Tobacco Survey, o treime dintre adulți sunt expuși la fumul de tutun secondhand la locul de muncă, 86.6% în restaurante și 94,4% în baruri și cluburi.
Dacă privim din perspectiva implicaţiilor financiare, patologiile asociate fumatului conduc la costuri foarte mari cu investigaţii, tratament, îngrijiri paliative.
Toate aceste statistici au rolul de a accentua ideea că primele două cauze ale mortalității în ţara noastră sunt asociate stilului de viaţă, iar fumatul are o contribuţie semnificativă. Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.
În ceea ce priveşte fumatul în rândul tinerilor, situaţia este următoarea: În anul 2013, elevii de gimnaziu cu vârsta între 13 – 15 ani care au afirmat că au fumat cel puţin o dată în viaţă (33,9% din tot eşantionul cercetat) au fost întrebaţi la ce vârstă au fumat prima ţigară: 15,1% au fumat prima ţigară la 7 ani sau chiar mai puţin. Procentul fetelor cu vârsta de 15 ani care afirmă că au încercat prima ţigară la 13 ani sau mai devreme a crescut semnificativ din 2010 până în 2014, de la 11% la 16%. Procentul copiilor care afirmă că fumează constant este următorul: mai mult de un sfert (29%) din totalul copiilor cu vârsta între 15 şi 16 ani, şcolarizaţi.
Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cornice, astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum. Astfel, adulţii de mâine trebuie să conștientizeze importanţa prevenţiei şi a adoptării unui stil de viață sănătos, pentru a avea şansa unei alegeri informate.
2. Cadrul internaţional şi contextul naţional
La nivel internaţional, avem un set de instrumente:
Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMSAgenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare DurabilăPrincipiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicileDirectiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au fost adoptate de către ţara noastrăPlanul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010La nivel naţional avem, de asemenea, un set de instrumente:Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru SănătateLegea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun
Paşii făcuţi de România în ceea ce priveşte reducerea consumului de tutun (adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, armonizarea legislaţiei în concordanță cu prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 2014/40/EU privind produsele din tutun) au fost apreciaţi de către experţii şi organizaţiile internaţionale. De asemenea, avem un Plan Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi o Strategie Naţională de Sănătate 2014-2020, ce constituie pietrele de temelie pentru descurajarea fumatului în rândul generaţiilor tinere şi a reducerii incidenţei fumatului în rândul adulţilor. Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă documente ratificate şi asumate de ţara noastră. Avem totodată exemplele de bună practică ale ţărilor care au aplicat consecvent măsurile de reducere a consumului de tutun, în concordanţă cu principiul european de bună guvernare „Sănătatea în toate politicile”.
3. Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”
Având drept fundament toate cele menţionate anterior, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale medicilor au elaborat şi propus spre dezbatere Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”. Scopul este acela de a contribui la apărarea dreptului la viaţă şi la sănătate al cetăţenilor români, adulţi şi copii, prin îndepărtarea celui mai important factor de risc evitabil pentru bolile cronice, consumul de tutun. Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea consumului de tutun la minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă, prag considerat de OMS ca fiind echivalent cu „finalul jocului devastator cu tutunul”, într-un interval de timp rezonabil.
Pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţia asumată în cadrul Planului global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010, este necesar ca prevalenţa fumatului curent (zilnic şi ocazional) să ajungă în anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la 18,4% din populaţia cu vârsta peste 15 ani.
Conform Modelului SIM SMOKE dezvoltat de David Levy şi colaboratorii la Universitatea Georgetown din SUA, şi utilizat de OMS pentru a estima impactul diverselor politici de control al tutunului7, dacă România implementează complet şi corect măsurile recomandate în Strategia MPOWER a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este posibil ca în doar 5 ani prevalenţa fumatului să scadă cu 26% şi cu 34% după 15 ani.
Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că măsurile recomandate în Strategie depăşesc recomandările strategiei MPOWER a OMS, autorii consideră că următoarele ţinte de prevalenţă pot fi atinse dacă se implementează cât mai repede intervenţiile recomandate:
În anul 2025, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18 ani de maxim 17%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 19%.În anul 2025, cel mult 9% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în mod curent, sau cel mult 25% să fi încercat măcar o dată să fumeze.În anul 2035, o prevalenţă a fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 18 ani de maxim 14%, sau a fumatului curent (zilnic şi ocazional) de 16%.În anul 2035, cel mult 5% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani să fumeze în mod curent, sau cel mult 18% să fi încercat măcar o dată să fumeze.
Intervenţiile recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt următoarele:
Prevenţia, atât a experimentării de către copii şi tineri a „doar un fum”, cât şi a adoptării unui obicei regulat de către cei care deja au experimentat, concomitent cu politici de restricţionare a accesului la produse de tutun prin surse comerciale.Protecţia copiilor şi adolescenţilor faţă de agresiunile reprezentate de acţiunea nocivă a fumului de tutun, prin fumat pasiv, şi de publicitatea deşănţată pentru produse din tutun,încurajarea şi susţinerea abandonării tutunului de către adulţi, aceştia reprezentând modele pentru copii şi tineri.
4. Concluzii şi recomandări
Consumul de tutun reprezintă una dintre provocările cele mai importante de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră, prin faptul că acesta este un factor de risc major pentru bolile cronice.
Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE.
Este binecunoscută afirmaţia potrivit căreia prevenţia reprezintă medicina viitorului, iar consumul de tutun este recunoscut ca fiind cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Mai mult, bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.
Piatra de temelie a întregului demers o reprezintă adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate şi Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 reprezintă, de asemenea, instrumente utile în acest sens.
În acest context, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai societăţilor profesionale ale medicilor propun descurajarea consumului de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor şi reducerea incidenţei în rândul adulţilor. Metodele includ educaţie şi informare, încă de la cele mai fragede vârste, în ceea ce priveşte efectele fumatului asupra sănătăţii, pentru a oferi generaţiilor viitoare şansa unei alegeri informate.
În acest sens, instrumental propus îl reprezintă Strategia „2035 – Prima Generaţie fără Tutun a României”, al cărei obiectiv principal îl constituie reducerea consumului de tutun la minimum posibil, adică la 5% din populaţia adultă. Acţiunile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor gravitează în jurul a trei tipuri de intervenţie: prevenţie, protecţie a copiilor şi adolescenţilor, astfel ca aceştia să nu mai fie expuşi gazelor toxice emanate în urma arderii produsului din tutun şi, nu în ultimul rând încurajarea şi susţinerea abandonului tutunului de către adulţi.
Înţelegerea şi conştientizarea importanţei prevenţiei încă de la cele mai fragede vârste şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos, vor avea, pe termen scurt, un impact major asupra conştientizării factorilor de risc şi schimbării mentalităţii populaţiei, iar pe termen lung, asupra îmbunătăţirii stării de sănătate şi creşterii speranţei de viaţă în România.
Întregul demers se înscrie într-un context mai larg, acela al prevenţiei şi al educaţiei pentru sănătate, dat fiind faptul că un stil de viaţă sănătos implică şi o alimentaţie echilibrată, activitate fizică şi evitarea comportamentelor nocive.
Principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei nu trebuie să fie constrângerea, ci informarea, prezentarea riscurilor, iar diseminarea informaţiei trebuie să vină de la specialişti, să aibă fundament ştiinţific şi să fie comunicată la vârsta adecvată.
Succesul unui astfel de demers se bazează pe cooperare, dezbatere şi implicare la toate nivelurile, de la societatea civilă, la asociaţii de profesionişti şi factori de decizie, iar exemplele de bune practici ale statelor care au implementat deja măsuri de reducere a consumului de tutun reprezintă instrumente deosebit de utile în acest sens.
2035 – Prima Generație Fără Tutun a României – parteneriat, responsabilitate, asumare
Sursa: Administratia Prezidentială
