Interviu cu dr. Valeria Herdea, MEDIC PRIMAR, MEDICINĂ GENERALĂ, MEDICINĂ DE FAMILIE CU PROFIL PEDIATRIE
Actualul program de guvernare pune medicina primară la baza sistemului de sănătate din România. însă ea trebuie modificată din temelii, pentru ca modelul economic să funcționeze pe termen lung. Cumpărarea cabinetelor și dotarea lor cu aparatură se numără printre primele măsuri care ar putea motiva și îndrepta spre performanță medicii de familie.
Care este cea mai mare problemă cu care vă confruntați atât în medicina de familie, cât și în ceea ce privește pediatria?
Problema cea mai serioasă a întregului sistem medical din România, indiferent de specialitatea luată în discuție, este reprezentată de pierderea încrederii populației în corpul medical.
Care credeți că este cauza?
Sunt cauze multiple, începând cu schimbările sociale prin care a trecut România ultimilor 29 de ani și terminând cu privațiunile pe care le-a cunoscut corpul medical în toată această perioadă. Populația are nevoie de stabilitate, siguranță. Medicina a trecut prin toate schimbările posibile. În 1999, la 1 octombrie, am intrat în relație de furnizor de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate. Medicina primară a fost prima care a acceptat provocarea. Din păcate, tranziția s-a făcut fără niciun fel de pregătire prealabilă. De la o zi la alta, am devenit manageri și medici în același timp.
După 18 ani, în ciuda eforturilor depuse de către toți medicii de familie din țară, pentru a oferi asistență medicală de calitate pacienților, pentru a ne dota singuri cabinetele medicale sau a ține pasul cu multiplele impuneri contractuale: programe informatice, rețeta electronică, implementate tot pe efortul financiar al medicului de familie, de a susține practic un întreg sistem medical, cabinetul de medicină de familie încă a rămas un mixaj- o „struțo-cămilă capitalisto-comunistă”-, avem pacienții noștri, dar nu suntem proprietari ai cabinetelor. Medicina de familie este teoretic „practica privată”, suntem manageri din punctul de vedere al obligațiilor fiscale, dar fără perspectiva unei dezvoltări adevărate a praxisului. Capitaliști, la impozitare, îngrădiți, la capitolul libertate profesională.
Ce ar trebui schimbat pentru ca medicii de familie să poată face performanță?
Dotarea modernă a cabinetelor medicale: ecografe, EKG, microanalizoare. Un viitor cost-eficient pentru sistemul medical românesc rămâne investiția în modernizarea cabinetului medicului de familie pentru a permite lărgirea paletei de servicii și degrevarea spitalelor. Luptăm pentru reducerea consumului de antibiotice. O hemogramă, proteină C reactivă, un exudat se pot face și în cabinet. În loc să trimiți omul să alerge cu copilul bolnav pe drumuri, pentru investigații, o parte din acele probleme s-ar rezolva pe loc.
Plătim redevențe uriașe (6.800ron/an, în cazul nostru). Dacă aceste sume ar fi folosite la reparații de către Primărie, ar fi în regulă. Costurile igienizării anuale efectuate de către noi ating 10.000 și 15.000 de lei. Linoleumul ignifug trebuie schimbat la doi-trei ani.
Problema cumpărării cabinetelor medicale: spațiile cu destinație de cabinete medicale au costuri precum spațiile comerciale din mall: 800-900 de euro/mp. Sunt spații în care se desfășoară activitate medicală, cu caracter social și umanitar (îngrijim persoane asigurate și neasigurate). Destinațiile nu se vor putea schimba nici după cumpărare.
Ne plângem că cei mai mulți medici care pleacă în afara țării sunt medicii de familie. Facilitarea cumpărării cabinetelor în care își desfășoară activitatea, recunoașterea valorii sociale a muncii depuse ar fi un prim pas spre reducerea exodului medicilor. Nu poți investi în ceva care mâine s-ar putea să nu fie al tău. Procesul de cumpărare al cabinetelor trenează de ani buni, timp în care primăriile și-au primit redevența.
Ce s-ar putea face la nivel legislativ?
O analiză corectă de cost-eficiență a sistemului de medicină primară ar fi esențială: cât costă îngrijirea unui pacient la mine în cabinet și cât costă la nivel de spital. Ce este mai avantajos? Să sprijini cabinetele pentru a avea dotări moderne, echipă medicală lărgită, să fim într-adevăr gatekeeperi, să fac prevenție și parte curativă sau să trimit pacientul într-un spital? Ca practician de medicină primară, sunt de părere că ar fi esențială înțelegerea acestui concept: un sistem medical național puternic înseamnă investiție majoritară și prioritară în medicina primară, astfel încât 80-85% din pacienți să primească îngrijiri la medicul de familie, iar spitalul să rămână pentru medicina de vârf, urgențe majore, cazuri grave.
Vaccinarea este un subiect controversat în ultima vreme și care a dat naștere unor lungi discuții.
Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) – organizație profesională a medicilor de familie cu practică majoritar pediatrică susține și recomandă vaccinarea, ca măsură de prevenție înalt eficientă. Ultimii ani au adus în prim-plan reducerea acoperirii vaccinale, proces care are la bază cauze multiple: de la populație transfrontalieră, migranți, aprovizionarea inconstantă cu vaccinuri la refuz vaccinal. Avem în derulare „o criză a vaccinurilor”. De anul trecut, din aprilie, nu avem vaccin tetravalent, din noiembrie nu am avut hexavalent, au fost și perioade în care au lipsit o lună și jumătate, două, vaccinul rujeolă-rubeolă-oreion. Ne aflăm în plină epidemie de rujeolă (24 de decese, peste 5.000 de cazuri de rujeolă). Avem promisiunea fermă a domnului ministru al Sănătății că se va relua aprovizionarea constantă cu vaccinuri. În București, nu avem o mașină frigorifică pentru transport de vaccinuri. Aspectul birocratic, stufos, greoi, legat de procesul vaccinal, este demotivant pentru orice medic de familie.
Are medicul de familie prea multe de făcut? Medici de alte specialități spun că medicul de familie trebuie să depisteze multiple boli în stare incipientă.
Cu toții ar trebui să facem prevenție, indiferent de specialitate. Ar trebui ca prevenția să fie criteriu de calitate al activității medicale. Pacientul are nevoie să primească informația corectă, clară, pe înțelesul său. Fiecare om devine partener la îngrijirea propriei stări de sănătate, dacă înțelege riscurile.
Cine este Valeria Herdea?
Un om simplu, ca toți oamenii. Soție, mamă a trei copii, bunică a patru nepoți. Copiii mei sunt astăzi, toți trei, medici tineri în România. Cât despre AREPMF, asociație profesională a medicilor de familie cu practică majoritar pediatrică, a fost înființată în 2014. Avem la bază doi piloni: unul dedicat dezvoltării profesionale a echipei medicului de familie, iar altul este „Școala Familiei Mele” dedicat educației copilului și familiei. Am fondat AREPMF împreună cu o echipă de colegi, medici de familie din întreaga țară. Sunt oameni puternici, creativi, pasionați, implicați. Împreună, am scos în acest an „Îndreptarul pentru vaccinare în cabinetul medicului de familie”. Profesionalismul, respectul față de om, încrederea în capacitatea fiecăruia de a-și aduce contribuția la repoziționarea corectă în societate a corpului medical sunt doar câteva dintre reperele fundamentale ale AREPMF.
Roxana Maticiuc
Comments