Dr. Niculina Simona Rus, Asist. Univ. Dr. Claudia Felicia Pop, Dr. Raluca Ghionaru, Dr. Ileana Brînză
Algoritmi de practică pentru medicul de familie – vol.I
Se caracterizează prin obiceiuri alimentare neregulate și/sau preocupări legate de forma sau greutatea corporală. Adolescenții pot avea o percepție distorsionată a propriului corp, acest lucru determinând schimbări în obiceiurile alimentare, cu consecințe asupra stării generale de sănătate.
Cele mai frecvente forme de tulburări de alimentație sunt:
anorexia nervoasă (greutate corporală scăzută cu cel puțin 15% față de greutatea normală) este o teamă obsesivă de a crește în greutate, determinată de o percepție nerealistă a propriei imagini a corpului, adolescenții considerându-se supraponderali, deși au greutatea normală sau sunt subponderali. Efectele asupra sănătății se regăsesc la nivelul întregului organism, existând inclusiv pericolul de deces, prin lipsa aportului alimentar.
bulimia nervoasă (cel puțin 2 episoade/săptămână, timp de cel puțin 3 luni) se caracterizează prin consumul repetat, excesiv, de alimente, urmat de comportamente compensatorii, cum ar fi provocarea vărsăturilor (semnul Russell), exerciții fizice intense, consumul excesiv de laxative sau diuretice. Comportamentele compensatorii sunt ascunse față de anturaj și pot conduce la tulburări gastro-intersinale sau hidro-electrolitice.
tulburarea de alimentație compulsivă tip “binge eating” se manifestă prin episode de alimentație excesivă, necontrolată, alternând cu perioade de restricții sau post.
Deși tulburările alimentare sunt afecțiuni psihiatrice care beneficiază de terapie, evoluția lor necontrolată poate avea efecte dăunătoare, chiar letale, dacă nu sunt abordate. Tulburările de alimentație coexistă de obicei cu alte afecțiuni, cum ar fi tulburările de anxietate, abuzul de substanțe sau depresia.